duminică, 18 martie 2012

Astăzi a luat naştere Pagina Publică pe Facebook a acestui blog: http://www.facebook.com/cupicioarelepepamant



Am deschis această pagină pentru a avea la îndemână un instrument de comunicare rapid şi uşor de folosit pentru toată lumea.
Sper să mă ajute să ţin legătura cu voi, dragi şi drage. :)

Aici voi publica ... "Pastiluţele verzi" :) noutăţi, informaţii, curiozităţi ... şi ... vrute şi nevrute ... pe scurt … despre mediul înconjurător.

În plus, sper ca ea să devină un spaţiu unde să ne putem întâlni la o şuetă virtuală, unde să ne putem cunoaşte între noi şi pe noi înşine, unde să aflăm unii de la alţii ce se mai întâmplă ... ca să ştim pe ce lume trăim şi să fim mereu CuPicioarelePePământ.

Vă aştept.

P.S. Asta nu înseamnă că blogul va fi înlocuit: voi publica în continuare articolele pe http://cupicioarelepepamant.blogspot.it iar la apariţia fiecărui nou articol veţi primi o înştiinţare pe Pagina Facebook CuPicioarelePePământ.


Cu drag şi dor,

Mădă

miercuri, 14 martie 2012

Cât de carnivori suntem?

Dragi şi drage,

Vă propun un mic sondaj:

Cât de des mâncaţi carne?

Ce fel de carne şi în ce formă este gătită?

Unde cumpăraţi carnea?

Vă pupă ... cu drag şi dor, Mădă

duminică, 4 martie 2012

Haideţi să...în fiecare zi!

...sau de la mic se face mare, unde-s doi puterea creşte, sau cu o floare nu se face primăvară, dar cu mai multe da, sau ... :) În fine, o să înţelegeţi voi despre ce e vorba!


Dragi şi drage,

Am promis, mai demult, să scriu un articol cu sfaturi practice despre cum să avem o viaţa cât mai verde, cu eforturi minime. 

Azi, încerc să mă ţin de promisiune: mai jos veţi găsi câteva idei foarte simple, pe care le putem pune cu toţii în aplicare chiar de mâine. 
Singurele lucruri de care avem nevoie sunt: voinţă şi puţină perseverenţă! Şi de cât mai multe persoane active!

Gesturi mici dar care, repetate zi de zi, de noi toţi, ne vor ajuta nu numai să trăim mai verde ci şi să cheltuim mai puţin!


Pentru a economisi energie electrică, haideţi să...:

- folosim becuri de iluminat economice, cu tehnologie LED, vom economisi undeva între 80-95% din energia pe care am consuma-o inutil cu becurile tradiţionale cu incandescenţă
- stingem oricum becul (chair dacă e economic), când părăsim o încăpere.
- cumpărăm numai electrocasnice de clasă energetică A (A+++ este cea mai eficientă)
- nu lăsăm televizorul sau alte electrocasnice în stand by (într-o singură zi pot consuma cât trei becuri de 100 de waţi)
- stingem televizorul dacă nu ne uităm la el
- scoatem încărcătoarele din priză după ce am terminat de încărcat bateria telefonului mobil

...în fiecare zi!

Pentru a polua mai puţin şi pentru a consuma mai puţină benzină, haideţi să...

- folosim mai des mijloacele de transport în comun şi bicicleta.
- să cumpărăm, dacă se poate, maşini cât mai eficiente d.p.d.v. al consumului şi cu cât mai puţine emisii.
- să facem cumpărăturile la supermarket o SINGURĂ dată pe săptămână! Şi ideal ar fi să faceţi acest lucru împreună cu o amică sau o familie din acelaşi bloc, folosind o SINGURĂ maşină, of course!
- să ne facem vacanţele cât mai aproape de casă (la mine e un capitol dureros, din păcate trebuie să iau destul de des avionul…)
- Pentru mine e prea târziu…dar haideţi să NU MAI IMIGRĂM! Ca să economisim la cherosen! Prea mulţi români şi prea multe sarmale circulă cu bilet de avion prin Europa şi nu numai! J Este o glumă bineînţeles...ştiu că puţini sunt cei care imigrează de plăcere.


...în fiecare zi!

Pentru a economisi apă, haideţi să...

- facem duş în loc să facem o baie: un duş mediu consumă 160 litri iar o baie plină este de 350 litri
- instalăm la duş şi la robinete dispozitive care reglează fluxul (aceşti regulatori de flux pe bază de aer, odată montaţi la robinetele chiuvetelor si duşului, permit economisirea apei pana la 40 %; au funcţia de a umfla cu aer volumul de apă care curge de la robinet, astfel vom avea un jet mai puternic cu un consum mai mic de apă. 
- închidem robinetul când ne săpunim la duş, când ne radem sau ne spălăm pe dinţi. (lăsând robinetul deschis în timp ce ne spălăm pe dinţi, risipim fără motiv 30 de litri de apă de fiecare dată).
- instalăm un WC cu două tipuri de spălare (flux diferenţial: pentru treaba mică curge mai puţină apă şi pentru treaba mare, mai multă J). De fiecare când tragem apa pierdem 10 – 12 litri de apă. Instalând un astfel de mecanism, o familie de 4 persoane economiseşte până la 30.000 de litri pe an.
- folosim maşina de spălat rufe sau vase la capacitate maximă în loc să îi dăm drumul de mai multe ori pe zi cu mai puţine rufe înăuntru; astfel vom avea o cheltuială mai mică la întreţinere şi vom economisi aproape 10.000 de litri de apă pe an.  
- reparăm robinetele defecte, care picură: imaginaţi-vă că un astfel de robinet pierde 90 de picături pe minut, adică 4000 de litri într-un an!
- mâncăm mai puţină carne! ei bine, da! deşi sună greu de crezut, carnea costă extrem de mult din punct de vedere ambiental. În tabelul de mai jos şi în imaginea imediat următoare, puteţi compara de câtă apă este nevoie pentru a produce diferitele feluri de produse alimentare:

aliment / 1 kg
necesarul de apă / litri
carne de vită
16.000
grâu
1.300
orez
3.400
carne de pui
3.900
1 ceaşcă de cafea
140

Sursa: Barilla Center for Food &Nutrition

- dacă vă place să grădinăriţi, alegeţi plante care au nevoie de mai puţină apă  şi instalaţi un sistem de irigare prin picurare.

Ştiaţi că:
În agricultură se risipesc 5,3 milioane de metri cubi de apă. Cu aceeaşi cantitate de apă am putea potoli setea întregii populaţii din Kenya, timp de 270 de ani.

...în fiecare zi!
Pentru a nu mai risipi mâncarea, haideţi să...

- cumpărăm doar ce şi cât mâncăm! Corect e „mai bine mai puţin, decât prea mult!” sunt banii noştri, la urma urmelor!
- dacă totuşi am cumpărat prea mult, haideţi să învăţăm să congelăm şi să refolosim alimentele în exces prelucrându-le: dacă n-aţi mâncat tot pilaful, faceţi o omletă, un consomme din toate jumătăţile de legume rătăcite prin frigider, o salată, un suc, o cremă de fructe de pus peste o cupă de îngheţată dacă aveţi prea multe fructe proaspete şi nu le puteţi consuma ca atare, etc….
- nu cădem în capcana termenelor de valabilitate şi să ne informăm cu privire la etichetele alimentare: „A se consuma de preferinţă înainte de: …” nu înseamnă că produsul scade neapărat la acea dată, ci că trebuie să-l deschidem şi să vedem dacă e sau nu expirat. „Expiră la…” se referă, într-adevăr la un produs foarte perisabil şi periculos, dacă este consumat după acel termen.  Pentru mai multe detalii mergeţi şi pe: http://www.evz.ro/detalii/stiri/capcanele-termenului-de-valabilitate-886519.html
- consumăm mai puţină carne (vedeţi mai sus)
 
Ştiaţi că:
În 2010 producţia de carne, la nivel global, a fost de peste 290 de milioane de tone. Experţii estimează că, în 2050, această cantitate se va dubla, ajungând la 465 de milioane de tone.
În ţările în curs de dezvoltare se mănâncă 32 de kg de carne pe cap de locuitor, în timp ce în ţările industrializate cantitatea consumată este de 80 de kg pe cap de locuitor.

- consumăm produse locale, româneşti şi, dacă se poate, de la mici producători locali. Haideţi să nu mai mâncăm roşii din Spania, ardei din Turcia, lapte din Germania şi să ajutăm la supravieţuirea ţăranilor români şi a firmelor româneşti producătoare!

Ştiaţi că:
  • România importă cu 16 milioane de euro mai mult vin decât exportă.
  • România a importat, în primele zece luni ale anului 2007, 89.690 tone de lapte şi produse lactate, în valoare totală de 105,3 milioane de euro, şi a exportat de opt ori mai puţin, respectiv 11.829 tone, în valoare de 15,8 milioane de euro
  • Un procent de 70% din materia primă pentru produsele din carne de porc este adusă de pe piaţa europeană (estimare făcută în anul 2008)
  • Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din producţia internă, iar restul de 30% din importuri
  • Piaţa de conserve din legume şi fructe este estimată la aproape 300.000 de tone, din care peste jumătate sunt realizate de produse din import
  • şi aşa mai departe…
- nu mai cumpărăm apă îmbuteliată: apa de la robinet este potabilă, chiar şi în România, da Dragi şi Drage! Haideţi să nu ne mai lăsăm păcăliţi aşa de uşor de televiziune şi campanii de marketing. Apa de la robinet nu ne costă o avere (poate costa de 2000 de ori mai mult decât apa de la robinet), este mai controlată decât apa îmbuteliată, consumând-o nu aruncăm o grămadă de sticle de plastic în mediul înconjurător, nu trebuie să consumăm nu ştiu câţi litri de benzină ca să o transportăm de la supermarket, etc...

Uitaţi-vă, vă rog, la acest clip:

 
Ştiaţi că:
Deşi nu există studii care să monitorizeze risipa de alimente în România, din datele unui serviciu de salubritate, lunar se strâng, într-un singur sector 5000 de tone de mâncare aruncată. Motivul? Achiziţiile în exces, calcularea greşită a porţiilor şi obsesia legată de termenele de valabilitate sunt câteva dintre cauzele care îi fac pe români să arunce cel puţin 400 de grame de mâncare zilnic.

Deşi câştigă mai puţin decât ceilalţi cetăţeni ai UE, aproape jumătate din gunoiul aruncat de conaţionali este din deşeuri alimentare. "La o medie de 10 mii de tone de gunoi colectat pe lună, între 4 şi 5 mii de tone sunt resturi de mâncare doar într-un sector al Capitalei", a declarat pentru gândul Stelian Minea, de la Departamentul Menajer al firmei de salubrizare Rosal. Astfel, potrivit calculelor gândul, un român aruncă zilnic aproape jumătate de kilogram de mâncare.

...în fiecare zi!

Pentru a consuma mai puţine resurse, când ne apucă shopping mania, haideţi să...

- cumpărăm haine şi încălţăminte din magazine care au o politică ambientală bine pusă la punct
- nu cumpărăm haine şi încălţăminte de proastă calitate, din materiale sintetice, cu etichete incomplete: deşi costă puţin, pe termen lung, nu numai că nu economisim bani ci îi risipim (parol, ştiu despre ce vorbesc din propria-mi experienţă J), mai sunt şi periculoase pentru sănătate: pot conţine coloranţi nocivi, fibre care să dea alergii.  
- conform WWF, este preferabil să cumpăraţi articole din fibre naturale (bumbac, lână, mătase) şi nu din fibre obţinute din prelucrarea petrolului (sintetice, etc…)
- cumpărăm haine vintage, second-hand sau obţinute prin reciclare.
Vreţi să ştiţi mai mult, citiţi şi aici:

Ştiaţi că:
Blugii pot fi unul dintre cele mai poluante articole din garderoba noastră?
De ce? Din cauza proceselor de colorare, spălare şi finisare. Pentru a produce o singură pereche de jeanşi sunt necesari 1100 de litri de apă.

Şi mai mult decât atât, POT AVEA COSTURI SOCIALE ENORME!  
Un caz real: în unele fabrici din Turcia, Egipt, Bangladesh, Mexic, Pachistan şi China blugii prespălaţi se obţin prin tratarea lor cu nisip. Practic, blugii sunt băgaţi în nişte maşini de spălat enorme, pline cu nisip şi când ies de acolo par  să fi fost purtaţi ani buni! Ei bine, acest procedeu este foarte periculos pentru angajaţi: în Turcia, mare producător de blugi, nu mai puţin de 5.000 de oameni care lucrau în acest domeniu s-au îmbolnăvit de silicoză (inflamaţia cronică a ţesutului pulmonar). 46 de oameni au murit din acest motiv!

...în fiecare zi!

Ar mai fi multe de spus, prefer să mă opresc aici, la lucrurile esenţiale.

Poate, altă dată, o să stăm la o şuetă mai lungă despre vacanţe, transporturi, jucării, cum să fim green la birou, tehnologie şi deşeuri tehnologice, deşeuri în general, medicamente…ehhheiii dragele şi dragii mei, avem multe de corectat.

Vă rog să încercaţi să...în fiecare zi! :)  De ce? Pentru că, cu siguranţă, de la mic se face mare, unde-s doi puterea creşte, cu o floare nu se face primăvară, dar cu mai multe da! Dacă fiecare dintre noi pune câte una sigur se poate! :)) 

Aştept comentarii, completări, critici, corecturi … orice! numai NU FIŢI INDIFERENŢI…în general! :)

Cu mare drag şi mare dor,
Mădă